Cineclub FILM MENU: Brâncuşi Filmed (r. Constantin Brâncuşi, Man Ray)

De ce merită văzut filmul?

Între 1923 și 1939, în urma unei întâlniri cu Man Ray, Brâncuși începe să țină un soi de jurnal filmat. Sunt imagini din atelierul său, fie filmate de Man Ray, fie de el însuși, imagini dintr-o curte, cel mai probabil în Paris, dar și din România. Nu e nimic elaborat sau stilizat, ci mai degrabă o explorare personală a propriei lui lumi. De la home movies cu el, Man Ray și alte nume sonore din avangarda pariziană într-un context foarte intim, la materiale pe care cei de la Centre Pompidou (care au montat și lansat această colecție) le numesc „bestiar”, în care Brâncuși filmează animale și păsări. Foarte relevante sunt însă filmările din atelierul său, lucrând la sculpturi care aveau să devină iconice (Man Ray îl filmează lucrând la Coloana Infinitului, pe care Brâncuși o va filma și într-o varianta finală). Filmul e deja un document extrem de important, considerând că e printre puținele materiale filmate cu artistul, însă faptul că arhivează propriile lui filmări (care denotă un interes sau o fascinație a lui Brâncuși nu neapărat pentru cinema, ci pentru cameră și imagine) îl face și mai relevant.

Ce ar trebui văzut înainte și ce după?

Cred că o familiarizare cu tipul de cinema practicat de Man Ray ar fi utilă înainte de film. Foarte importantă, în schimb, mi se pare colecția sa de home movies, care e similară cu filmările lui Brâcuși. Aceste materiale sunt foarte apropiate de filmul jurnal, așa că pe mai departe, o opțiune bună e un contact cu cineaști ca Mekas sau Perlov, care vin din aceeași lume, doar că într-o variantă mai rafinată și poate „mai personală” (de notat fiind însă că Brâncuși abia explora calitățile aparatului de filmat, nu cred că și-a propus neapărat să țină un jurnal și poate de aici această calitate de abscons și mister a filmărilor lui). Tot după, Stan Brakhage și Marie Menken sunt două nume importante în cinemaul de avangardă, care merită descoperite.

Ce trebuie știut despre regizor?

Despre filmele făcute de Brâncuși se știu foarte puține lucruri. Este posibil ca ele să nu fi ieșit vreodată în timpul vieții sale din atelierul lui și la fel de probabil e ca ele să fi fost făcute doar pentru el însuși. Până la finele lui 1940 până și Brâncuși părea că și-a pierdut interesul legate de ele, mai ales că în testamentul său din 1957, în care lăsa atelierul său moștenire statului francez, apar mențiuni referitoare la fotografii, dar nimic de vreo rolă de film. Cert este că în 1921, Man Ray și Brâncuși au o întâlnire care are ca rezultat nu doar portretele făcute sculptorului de Man Ray, ci și faptul că cineastul îl învață pe Brâncuși cum să folosească aparatul de filmat. În 1932, Brâncuși își cumpără un Zeiss Ikon de 35mm, care putea fi încărcată cu film echivalând a un minut, iar cadrele sale nu depășeau niciodată 30 de secunde. Pe lângă filmări, Brâncuși a lăsat în spate și o serie de fotografii ale operelor și atelierului său.

***

Proiecția filmului va fi urmată de o discuție moderată de Bogdan Balla și Andreea Chiper, redactori Film Menu. Intrarea este liberă.