Cineclub FILM MENU: Homework (r. Abbas Kiarostami)

Redacția | 17 Ian 2019

Joi, 17 ianuarie, la 19:30, în sala de cinema a UNATC. De ce să vezi acest film îți spun Andreea Chiper și Emil C.Vasilache.

De ce trebuie văzut filmul?

„Homework” (1989) este una din explorările pur documentare ale lui Kiarostami, care continuă interesul pentru universul copiilor și sistemul educațional din Iranul zilelor sale în siajul lui „Where Is the Friend's Home?” (produs în 1987 și primă parte a trilogiei Koker). Instalat la un simulacru de catedră (care impune doar o mică distanță între regizorul-intervievator și micii intervievați), Kiarostami vorbește cu fiecare, îi descoase la limita dintre curiozitate intruzivă și joc. Cumva, lumea de acasă, din spatele școlii și al interviurilor, lumea „temelor de acasă”, transpare prin răspunsurile celor mici și, fără ambiții de frescă socială, demască niște tare din peisajul iranian (valabile, în mare, și astăzi). Dincolo de interesul pentru temele de acasă și dificultățile impuse, regizorul scormonește mai adânc în fundalul sufletesc al fiecăruia, ajungând uneori la mici explozii de lacrimi sau smiorcăieli. Filmul e un superb document antropologic, în care întâlnirea dintre copil și adult (sau, mai bine zis, dintre copil și cameră) devine mărturie a unei societăți.

Ce ar trebui văzut înainte și ce după?

Pentru că „Homework” face parte din tradiția ciné-vérité, merită văzut măcar „Chronique d'un été” (1961, r. Edgar Morin, Jean Rouch) pentru a înțelege mizele acestui tip de cinema. În ceea ce îl privește pe Kiarostami, câteva dintre scurtmetrajele sale educaționale ajung pe această listă: „Two Solutions for One Problem” (1975), „Tribute to the Teachers” (1977), și „Orderly or Disorderly” (1981), ele reprezintă câteva piese complementare pentru „Homework”. Pe lângă trilogia Koker, mai sus menționată, din corpusul operei lui Kiarostami ar mai fi de văzut „Close-Up” (1990) și „Taste of Cherry” (1997), care a luat Palme d’or-ul la Cannes. Iar pentru Iran, „The Key” (1987, r. Ebrahim Forouzesh), „The White Balloon” (1995, r. Jafar Panahi) și „Moment of Innocence” (1996, r. Mohsen Makhmalbaf) ar fi niște exemple notabile.

Ce trebuie știut despre regizor?


Abbas Kiarostami și-a început cariera de cineast în anii ’70, odată cu emergența Noului val iranian. Înainte de asta a studiat pictură și design grafic la Universitatea de Arte din Teheran. Este unul dintre cei mai vehiculați cineaști iranieni, premiat la festivaluri de film europene precum Veneția, Locarno sau Cannes, și receptat de critica europeană. El a câștigat admirația unei game variate de cineaști, de la Jean-Luc Godard, la Martin Scorsese sau Akira Kurosawa și se remarcă atât prin abordarea minimalistă asupra poveștilor sale, reminiscentă neo-realismului italian, cât și prin reflexivitatea și auto-reflexivitatea cinefilă de care dă dovadă în filme precum „Close-Up” sau în cele două filme ce succed „Where Is the Friend's Home” în trilogia Koker.

***
Proiecția filmului va fi urmată de o discuție moderată de Andreea Chiper și Emil C.Vasilache, redactori Film Menu. Intrarea este liberă.

Pin It email