Pin It

Ce vor să zică 21 corpuri?

Am fost lângă douăzeci și unu de oameni, cei mai plini pe care i-am văzut, în toată goliciunea lor. (text: Dana Bergheș, foto: Adi Bulboacă)

Să lămurim urgențele, pentru început: după vreo zece minute, începi să uiți de triunghiurile pubiene și se dezgheață rigiditatea curioasă cu care benoclezi la axilele oamenilor, la sfârcurile femeilor, la transpirația de pe piepturile bărbătești. Curajul de a lucra cu nuditatea își găsește culcuș în gestul simplu de a te lăsa în voia naturii. Uiți amănuntele astea după primele priviri, cam atunci când începe să te preocupe subiectul din punct de vedere politic, cultural, critic, estetic, antropologic.

Vulnerabilitatea se concretizează onctuos și cu tupeu în pluralitate. Da, 20 corpuri total nude (și unul pe jumate) spun prin coerența numerică mai multe decât un singur corp. Când auzi 20 de coloane vertebrale care se izbesc de pământ, te duci cu gândul la alte peisaje mentale decât dacă ar fi fost una singură.

Unii au râs prin sală, eu am plâns, alții își frecau genunchii cu nervozitate. Senzațiile de neputință se combină cu deplinătatea mișcărilor pe care le vezi, iar ceva mai intens de atât ar fi fost numai dacă ai fi urcat pe scenă alături de Doris, al douăzeci și unulea corp, și de dansatorii ei. Doris nu concepe doar până la un punct, ci rămâne un demiurg atent și participativ pe toată durata spectacolului.

Corpul nu e formă. Asta știu, dar uit non stop, deci e ca și când n-aș ști. Corpul are diabet sau păr sau exces sau minus. Dar îmi amintesc să privesc și să nu citesc. Cred că e important să privești și să nu citești. Cred că e greu să nu lecturezi imediat ceea ce vezi. Un spectacol atât de plenipotent ca la terapie. A devenit aici și acum. Pocnetul, plescăielile, loviturile și roșeața mi-au penetrat conștiința. E foarte tare să vezi așa un happening fără să fii critic și fără să te pricepi la dans, ca să poți vorbi fără greutatea referențială.

***

Spectacolul More than Naked, creat de coregrafa Doris Uhlich, e o coproducţie austriacă semnată de ImPulsTanz & insert (Theaterverein). La noi, s-a jucat (în premieră) cu ocazia decernării premiilor Centrului Național al Dansului. Performeri: Eyal Bromberg, Zinzi Buchanan, Neil Callaghan, Mihaela Alexandra Dancs, Andreea Maria David, Lucia Di Pietro, Ewa Dziarnowska, Stefanie Eisl-Wechselberger, Aleksandar Georgiev, Katharina Hölzl, Ofelia Jarl Otega, Costas Kekis, Petros Konnaris, Lilach Livne, Milan Loviska, Aloun Marchal, Raul Marquez-Gaitan, Andrius Mulokas, Katarzyna Szugajew, Doris Uhlich.
***
După ce am publicat articolul, am aflat că distribuția reprezentării din București a numărat de fapt, în total, 20 dansatori. Lotta Maaria Halinen nu a ajuns pe scena TNB. Ne cerem scuze pentru actualizarea târzie.