Chestionar cinema: Mihaela Popescu

Mihaela Popescu | 16 Feb 2018

Mihaela Popescu are un background în producție de film și 2 scurtmetraje la activ. „În pronunțare”, debutul ei în lungmetraj, va avea premiera pe 17 februarie, în cadrul Berlin Critics' Week.

Filmul preferat

Când îmi place un film, îmi place un stil și când îmi place un stil, îmi place, de fapt, omul. Așa că printre oamenii mei preferați se numără Claire Denis, Agnès Varda, Chantal Akerman. Lista e mult mai lungă, dar prefer să mă opresc aici.

Primul film pe care îți amintești să-l fi văzut

Îmi amintesc foarte multe fragmente din filme, sunt amestecate și n-aș putea să le pun în ordine cronologică. În schimb, pot să spun că prima narațiune clară cu început, mijloc, final, pe care am conștientizat-o sub forma unui film văzut la televizor în direct, a fost revoluția din 1989.

Cel mai bun film din ultimul an

Mi se pare mai interesant să spun ce debut mi-a placut cel mai mult în ultimul an, și anume In Between de Maysaloun Hamoud.

Cel mai bun film românesc

Reconstituirea de Lucian Pintilie. Simplu, abstract și concret în același timp, visceral. Nu am cuvinte să spun cât de greu e de atins.

Cel mai bun film cu adolescenți

City of God de Fernando Mereilles. Adolescența înseamnă posbilitate, iar acest film însumează foarte bine acest lucru.

Cel mai bun film queer

Un Chant d’Amour de Jean Genet. E unul din cele mai poetice filme pe care le-am văzut vreodată.

Cel mai bun scurtmetraj

Le ballon rouge de Albert Lamorisse. Când vrei să te reîndragostești de oameni și de cinema în cel mai scurt timp.

Ce film ai transforma într-un horror?

Star Wars (oricare din ele). Cred că doar așa aș putea să mă uit la el.

Regizor preferat

În ideea de mai sus, o să mai adaug trei nume, deși lista poate continua. Yasujirô Ozu, Frederick Wiseman, Robert Altman.

Actor & actriță preferați

Marlene Dietrich, Denis Lavant.

Actor & actriță sub 25 de ani

Până la vârsta asta e greu să știi cine ești și e greu să fii un actor bun fără să știi cine esti. Sub 25 ani, cele mai bune roluri sunt, în opinia mea, găsiri potrivite.

Un spațiu (real sau imaginar) în care ți-ar plăcea să locuiești, văzut într-un film

Casa Malaparte din Le mépris de Godard. Nu m-aș dezice de o viață hedonistă.

Melodie preferată dintr-un film

The Stranger Song de Leonard Cohen din filmul lui Robert Altman, McCabe and Mrs. Miller.

Replică preferată dintr-un film

„If it weren't for fornication and blood, we wouldn't be here.” din Beau Travail (r. Claire Denis). Întreg limbajul filmului este stilizat, abstract. Replica asta a fost spusă de un comandant din Legiunea Franceză subalternului lui, într-un port din Djibouti, unde erau detașați. E o replică care ar putea funcționa la fel de bine în orice alt context, spusă de oricine altcineva.

Final preferat

Finalul din The White Ribbon al lui Michael Haneke. Te face să rederulezi și să ințelegi mai bine nu numai cele două ore jumătate de film pe care tocmai le-ai văzut, ci și secolul trecut pe care încă ne chinuim să îl disecăm și să îl înțelegem.

***

În pronunțare / Yet to rule, o dramă suprarealistă despre un judecător de 40 de ani cu un tată suferind, o căsnicie în suferință și cazuri insignifiante de rezolvat, are premiera pe 17 martie, în cadrul Berlin Critics' Week - Woche der Kritik.

Trailer
Pin It email