Cineclub FILM MENU: Dont Look Back (r. D.A. Pennebaker, 1967)

 De ce merită văzut filmul?

Filmul-portret realizat de Pennebaker în primăvara lui 1965 îl surprinde pe Bob Dylan într-o perioadă de reinventare a identității sale artistice, pe fondul unei stări generale de conflict cu lumea, care înseamnă pentru Dylan presa, fanii și chiar persoanele din anturajul său. Anturaj care include, printre alții, figuri devenite între timp sinonime cu contracultura anilor '60, precum Allen Ginsberg, Joan Baez sau Ginger Baker. Dincolo de valoarea strict documentară a materialelor trase de Pennebaker, filmul chestionează relația dintre persona și persoana artistului, fără a oferi verdicte clare. Iar Pennebaker nu se rezumă doar la a capta situații, „fly-on-the-wall”. Preocupat de limitele pe care le impune convenția cinemaului observațional, regizorul alege să se joace la limita mizanscenei, precum în celebra secvență de început a filmului, precursoare a conceptului de videoclip muzical.

Ce ar trebui văzut înainte și ce după?

Primary, realizat în colaborare cu Robert Drew și Albert Maysles, este un documentar-portret al unui tânăr J.F. Kennedy, care oferă o imagine clară despre tipul de cinema de care era interesat Pennebaker în perioada dinaintea lui Dont Look Back. În documentarele ulterioare ale regizorului, precum Monterey Pop sau Ziggy Stardust and the Spiders from Mars, acesta își mută atenția dinspre genul documentarului-portret înspre zona de „concert film”. În ceea ce-l privește pe Dylan, documentarul lui Martin Scorsese, No Direction Home, oferă o imagine de ansamblu asupra carierei sale cameleonice. După film, poate fi văzut și I’m Not There al lui Todd Haynes, care abordează chestiunea identității lui Dylan într-o manieră total diferită, ficționalizând pe marginea evenimentelor definitorii din viața acestuia.

Ce trebuie știut despre regizor?

D.A. Pennebaker și-a început cariera documentaristică cu Daybreak Express; un scurtmetraj care juxtapune cadre filmate în New York, pe Third Avenue, cu un fragment muzical de Duke Ellington. Mai târziu, a devenit unul dintre membrii importanți ai Drew Associates, perioadă în care a construit și propria cameră de filmat 16 mm, care permitea înregistrarea sunetului sincron și implicit o mai mare flexibilitate în ceea ce privește locațiile de filmare și interacțiunile cu subiectele documentarelor. După Dont Look Back, Pennebaker a continuat explorarea lumii muzicale într-o serie de alte documentare, colaborând pe parcursul carierei cu artiști precum Jimi Hendrix, Janis Joplin, Otis Redding, cuplul John Lennon-Yoko Ono sau Depeche Mode.

***

Proiecția filmului va fi urmată de o discuție moderată de Ilinca Miroșanu și Codrin Vasile, redactori Film Menu. Intrarea este liberă.