9 cărţi de toamnă

Cărți care să ne inspire în perioada de hibernare și astenie, în care totul parcă se mișcă prea încet și zilele sunt prea scurte. Însă, ne dă timp să ne gândim la lucrurile importante pa care le punem pe locul doi, trei prea des.

L-am servit pe regele Angliei, de Bohumil Hrabal

M-am bucurat tare mult să văd că s-a reeditat de curând la editura ART o carte pe care am iubit-o în facultate: e vorba de L-am servit pe regele Angliei, de Bohumil Hrabal, genul de roman complet, îmbibat în istorie şi atemporal deopotrivă, având în centru un personaj care tranzitează trei vârste ale Europei Centrale: perioada interbelică, nazismul şi comunismul. Este o carte care vorbeşte despre toate acestea fără pic de tezism, cu un umor extraordinar, cu personaje nuanţate, dar şi caricaturale, şi care ne sfătuieşte cu blândeţe să nu ne luăm prea în serios, că istoria îşi poate bate joc de noi sau ne poate face eroi fără să putem contribui prea mult la asta.

A Manual for Cleaning Women, de Lucia Berlin


Volumul de short-stories al Luciei Berlin, apărut în 2015, cu o prefaţă de Lydia Davis, reprezintă acel gen de operă extraordinară aparţinând unui autor care nu s-a bucurat de recunoaştere literară în timpul vieţii. Viaţa extrem de plină, atingând toate extremele fizice, financiare şi afective, ale autoarei îşi face loc în fiecare dintre textele impecabile stilistic ale acestui volum, un must al nuvelei americane contemporane.
(Amazon sau de comandat via Anthony Frost) 

Iubire şi obstacole, de Aleksandar Hemon

Una dintre cele mai vii cărţi pe care le-am citit vreodată. Cu o (in)sensibilitate profund est-europeană, dar un stil narativ cu descendenţă în proza americană, poveştile lui Hemon compun fragmente de lumi traversate de acelaşi personaj principal. Prin ochii lui Bogdan, şi în ritmul maturizării sale fizice şi creative, intrăm într-un orăşel prăfuit din Iugoslavia anilor ’80, în Chicago-ul mizer al imigrantului sau în Sarajevo-ul de după război. Toate locurile şi stările personajelor sunt infuzate cu un umor extraordinar, pe care mai ales un cititor dintr-o ţară fost comunistă îl poate aprecia la adevărata valoare. Unul dintre primele titluri ale Black Button Books. [Anca Dumitrescu]

Arta de a cere, de Amanda Palmer 

A fost o revelație pentru mine să simt cum toate tabuurile și regulile stupide pe care ni le impune designul societatii în care trăim se pot prăbuți, pot fi criticate cu grijă și cu dragoste, fără ură și inverșunare, doar concentrandu-te pe propria fericire. Și mai ales fără frică. Cred că frica, status-quo-ul și toata presiunea asta spre o perfecțiune aiuritor definită ne transformă pe mulți dintre noi în niște zombi. Am iubit-o pe Amanda Palmer pentru tandrețea și sinceritatea cu care ne smulge din această stare. Editura Vellant. 

Brain Power: From Neurons to Networks, de Tiffany Shlain 


...sau despre cum împreună putem să producem foarte mult bine sau foarte mult haos. Cumva ce trăim zi de zi pe Facebook și social media, opinii personale luate ca adevăr absolut, nevoia de perspectiva și deconectare. Este totodată o chemare către responsabilitate, incluziune și acceptare. Scurtă și la obiect, într-o coerentă prezentare a provocărilor individuale și colective din mediul supra-tehnologizat de astăzi.
(Amazon)

Îndrăzneața. Escapade pentru o viață de aventuri epice
de Caroline Paul, cu ilustrații de Wendy MacNaughton

Acest Micul Prinț pentru fetele de astăzi, este cartea pe care mi-aș dori ca toate fetele să o citească pentru că îți dă acel imbold pentru curiozitatea sănătoasă, care duce la descoperirea de sine și încrederea în sine, testarea limitelor și acceptarea unei doze de risc și imperfecțiune. Este scrisă și ilustrată minunat, cu umor și sensibilitate și în mod cert în acele câteva ore cât o citești te face să te gândești la care ar putea fi noua aventură pentru tine. Black Button Books. [Ana Bulgăr]

The Sympathizer
, de Viet Thanh Nguyen

De departe unul dintre cele mai bune romane pe care le-am citit anul ăsta. Recomandarea asta nu este despre Pulitzer, care e binemeritat, sunt multe romane bune cu Pulitzer, dar acesta e altceva. Pe lângă faptul că e scris incredibil de bine, că citești cele aproape 400 de pagini de parcă ar fi 50, păstează iluzia unui realism turbat în mijlocul a tot ce e mai bun din ficțiune. Războiul din Vietnam și ororile lui nu fac această carte să fie înghițită ca ficțiune istorică. Este o carte de război la fel cum este Apocalypse Now un film de război. Nimic nu este datat, nimic nu este atât de rigid plasat istoric. Cu greu găsești ceva mai actual în literatura de anul acesta decât descrierea taberei de refugiați din SUA. Vorbește cu onestitate despre dualitate, cu optimism despre atrocitate, cu deznădejde despre prietenie.

Read it at once dacă nu ați făcut-o deja, este un mare, mare musai.
(Amazon sau de comandat via Anthony Frost) 

The First Collection of Criticism by a Living Female Rock Critic, de Jessica Hopper


Înapoi la discuri, la folderele de mp3-uri, la playlisturi pentru momentele zilei, veți scormoni prin tot ce v-a plăcut, v-a modelat, v-a obsedat și v-a displăcut în muzica din ultimii 20 de ani. Nu mă credeți? Citiți cartea. Jessica Hopper nu stânge doar o colecție de cronici pe care le ordonează cronologic între două coperte. Este o colecție de eseuri, articole, interviuri și multe alte materiale care clarifică progresiv peisajul muzical din Statele Unite al ultimelor două decenii, de la mitologia grunge, la microbul emo, de la punk la pop și retur.

Dacă nu o știți pe Jesica Hopper, o puteți citi pe pitchfork.com, e una dintre cele mai influente prezențe din presa muzicală. The First Collection of Criticism by a Living Female Rock Critic mapează perfect transformarea reliefului muzical punctând cultura creată în jurul fiecărui detaliu semnificativ, super inteligent și cu umor.
(Amazon sau de comandat via Anthony Frost)

Freeman’s: cele mai bune texte noi despre familie


În general, antologiile nu sunt primul lucru pe care pun mâna când aleg o carte. Organul pentru poezie mi-e ușor atrofiat și, ani întregi, mult mai des am pus mâna pe un roman decât pe proză scurtă. Și totuși.

Numărul ăsta din Freemans e fantastic. Desigur, autorii cunoscuți sunt relevanți, conține texte de la Mo Yan, de la Marlon James, poemul Sandrei Cisneros și așa mai departe. Dar dincolo de lucrurile clasice de lăudat, toate textele astea sunt despre ce înțeleg autorii prin familie. De la eseul Valeriei Luiselli care descrie valurile de minori imigranți mexicani, până la formularul depresiei post partum al lui Claire Vay Watkins, la foștii iubiți ai Sandrei Cisneros, la unchiul comunist al lui Aleksandar Hemon, la cupluri mixte rasial – totul este de o onestitate și de o umanitate incredibile. Nu există nimic poros în textele astea. Avem familia conjugată pe continente și epoci, pe toate culorile de piele, pe sexe, pe instituții, pe liric și descriptiv și narativ și critic, pe violență și protecție, pe nostalgie și renegare. E o forță teribilă care planează peste cele mai adânci slăbiciuni. E de citit și de trăit. Black Button Books. [Elena Marcu] 

***
Ana Bulgăr, Anca Dumitrescu și Elena Marcu și-au unit forțele și experiențele pentru a da naștere unei edituri independente. Black Button Books ne promite titluri pe subiecte incomode cu perspective inedite, argumentaţii solide și umor neiertător, iar primele 7 apariții ne-au convins că se vor ține de cuvânt. 

Fotografie de Ioana Casapu.

Pin It email