Obsesiile Mirelei (11)

Mirela Petre | 04 Ian 2015

Un platou de obiecte (și nu numai) pentru care-și roade unghiile Mirela. Pantalonii cu umor scandinav, sacoul etnic, cel mai cuminte obiect din sex shop, chiloții cu icoană și prima retrospectivă Jeanne Lanvin.

Pantalonii cu umor scandinav

A ajuns dimineața la birou. Complet alb, luminos. Și-a lăsat geanta-mapă pe masă, apoi și-a atârnat paltonul gri din lână în cuier. Singura pată de culoare, în afară de el. A pornit aparatul de cafea, timp în care l-a admirat de la geam pe vânzătorul de la chioșcul de ziare de vizavi cum ridică obloanele, ca în fiecare dimineață. Când cafeaua a fost gata, și-a umplut cana și s-a așezat în scaunul alb din fața ferestrelor cât un perete, de unde poate să admire forfota Stockholm-ului. A sorbit cafeaua cu privirea pierdută undeva în zare. Tabloul ăla, un fel de Warhol diluat în vodcă, văzut acum câteva zile la expoziția aia, încă îl bântuie. Și-a amintit de articolul citit în metrou, în drum spre birou, despre Andreja Pejic care s-a decis că e ea, nu un el androgin. Apoi l-a lovit. A deschis agenda și și-a notat în creion: Dylan, colaj. Sau poate era pe budă, citea într-un tabloid secţiunea lui preferată cu cine ce operație estetică și-a mai făcut. Oricare ar fi adevărata poveste, imprimeul folosit pe pantalonii ăștia scurți de la Acne Studios, colecția Resort 2015, e mult prea bun. E o fotografie cu Dylan Fosket, model din Los Angeles diafan ca un elf, realizată de Jakob Axelman, transformată apoi în colaj de echipa de creație a Acne Studios. Fluiditate în gen și umor de la niște scandinavi, plus cel mai frumos păr pe care l-am văzut vreodată, la care toate femeile râvnesc în secret. (350 euro, acnestudios.com)

Sacoul etnic

Cred cu tărie că o tipă nu poate avea vreodată suficiente sacouri. Pentru asta, trebuie să îi mulțumesc mamei, care m-a învățat de mică să le apreciez și să le port în orice situație sau la orice toană. Ăsta de la Sulking in Silk e cea mai recentă iubire. E vintage, descoperit de Sarah Beasley, o fotografă britanică îndrăgostită de analog și de hainele unice și irepetabile. Cel mai mult îmi place că are exact doza potrivită de seriozitate-obrăznicie, din croiala relaxată peste care vine imprimeul etnic. L-aș purta la birou, la niște pantaloni pană, de-ăia impecabili, de corporatiste șmechere. L-aș purta seara la terasă, la rochia lungă lipită de corp, în care pare că sunt mai dezbrăcată ca atunci când sunt goală. Sau când îmi face cunoștință cu prietenii lui prima dată, la o fustă plisată, din mătase. În fiecare situație, ar spune despre mine că sunt o tipă în care știi că poți să ai încredere, despre care vrei să știi mai multe. Exact ce trebuie să facă un sacou. (42 lire sterline, sulkinginsilk.com)

Cel mai cuminte obiect din sex shop

O vizită la un sex shop ar trebui să practice fiecare, (cel puțin) de două ori pe an, la fel ca vizitele la medic. Sigur că e mult mai ușor să intri pe net, să dai zoom pe toate sex gadget-urile și să te întrebi care dintre ele ți-ar plăcea. Dar nu se pune cu experiența completă pe care o ai dacă intri într-unul de pe un bulevard circulat. În primul rând, e vorba despre respirația care devine tot mai haotică cu cât de apropii de ușă. Ești doar unul într-o mulțime când te desprinzi, te îndrepți spre ușă, întinzi mâna spre clanță, deschizi și intri. În astea câteva secunde ai putea să ai și-un orgasm la cât de excitante ți se par privirile celorlalți fixate cu maximă curiozitate asupra ta. Odată intrat în micul spațiu unde se înghesuie pe același metru pătrat mai multe penisuri ca în dulapul unui porn star, o să fii fascinat ca un copil de cât de multe jucării există, de care nici nu credeai că ai putea avea nevoie vreodată. Unele îți testează imaginația, tot provocându-te să descoperi unde vin, pe când altele te lasă uimit cu tupeul lor de dimensiuni. Apoi, apare ghidul: tinerelul cufundat cu totul în laptop, despre care îți imaginezi că e plin de pornache hardcore, când, de fapt, e vorba despre patinaj artistic în doi; cei doi domni 60+, unul cu păr alb și unul cu păr cărunt, amabili de parcă ți-ar vinde cozonac în ziua de Ajun, care-ți vorbesc blând ca bunicul pe care nu l-ai cunoscut vreodată; tipa plictisită care șterge praful cu un pămătuf din plastic multicolor, care abia așteaptă să fugă în spate să tragă o țigară. Poți să începi prin a-ți lua cel mai cuminte obiect din tot shop-ul: masca de pisică, de exemplu. Bună pentru cine are fantezii cu Michelle Pfeiffer, cea mai incitantă femeie (pisică) din toate timpurile. Bună și pentru cine și-a pornit o mini-colecție de chestii de pus pe cap. (64,9 lei, Magazinele Erotica)

Chiloții cu icoană

Nuestra Señora de Guadalupe e Fecioara Maria din Mexic. Bazilica numită după ea e cel mai vizitat spațiu catolic din lume. Cultura populară spune că Juan Diego, un țăran mexican, trecea liniștit pe Dealul Tepeyac când i s-a arătat o fecioară care i-a vorbit pe limba lui, Nahuatl, limba imperiului aztec. Domnișoara i-a arătat un loc și i-a spus că acolo vrea să fie construită o biserică în cinstea ei. Juan s-a dus, bineînțeles, la arhiepiscop care l-a sfătuit să se întoarcă pe deal și să-i ceară fecioarei un semn divin prin care să demonstreze că e cine spune că e. Când s-a întors, ea îl aștepta acolo, desigur. Prima oară, i-a vindecat unchiul bolnav. Al doilea semn, însă, a fost lovitura de grație. L-a trimis pe țăranul Juan să adune flori de pe deal, care era sterp în mod normal, mai ales în decembrie. Dar Juan a dat acolo de trandafiri care cresc doar în regiunea Castilia a Spaniei, pe care i-a cules și i-a dus în pelerină arhiepiscopului. Când a ajuns în fața lui, trandafirii au căzut pe podea, lăsând pelerina imprimată cu imaginea Fecioarei de Guadalupe. Imagine care e acum icoana la care se închină catolicii care vizitează bazilica, reprodusă inclusiv pe chiloți. Îți dai seama cât de tare ar fi să spui povestea asta atât de amuzantă în sine când joci adevăr sau provocare acasă la cineva și trebuie să-ți dai pantalonii jos pentru a rămâne (doar) în acești chiloți? De asemenea, mi-aș dori să aflăm ce lua Juan Diego. (28 dolari, etsy.com/shop/BonesLingerie)

Prima retrospectivă Jeanne Lanvin

Lanvin e cea mai veche casa franțuzească; deschisă în 1889 de Mademoiselle Jeanne Lanvin, e singura cu o activitate constantă, până în prezent. Pentru a continua evenimentele ce sărbătoresc 125 de ani de modă, Alber Elbaz, actualul director artistic, și muzeul de modă Palais Galliera au pregătit pentru 2015 prima retrospectivă dedicată femeii Jeanne Lanvin, designer-ul subestimat. Printre altele, domnișoara Lanvin are meritul de a fi intuit și lucrat la un brand lifestyle, care să acopere toate bucățile din viața clientului: modă pentru copii, modă pentru doamne, parfumuri, bridal, lenjerie intimă și blănuri, decorațiuni interioare, articole pentru sport, modă pentru bărbați. Expoziția spune povestea designerului prin peste 100 de piese selectate din toată activitatea sa creativă: de la prima colecție pentru copii, Les Petites Filles Modèles (1908), la rochiile de seară decorate cu paiete și strasuri, de la Art Déco la clasicism franțuzesc. (6 sau 9 euro, 8 martie – 23 august, Palais Galliera, Paris)
Pin It email