5 actori sub 25 de ani cu potenţial de obsesie

Semiobscuri din filme mai vechi pe care i-am vrea tineri acum.

Mark Frechette (Zabriskie Point, 1970)
Scena în care Mark (într-un avion) o tachinează pe Daria (în maşină), trebuie că e una dintre cele mai frumoase agăţări din cinematografie. Frechette nu era actor când a fost ales să-l joace pe Mark în filmul lui Antonioni (muncise o vreme ca tâmplar). Povestea spune că un ajutor al regizorului l-a văzut înjurând într-o staţie de autobuz şi i-a oferit rolul. Finalul e nefericit. Filmul n-a avut succes, Frechette s-a cuplat cu Daria Halprin (partenera lui), au intrat împreună într-un cult dubios, s-au despărţit, iar, la trei ani de la Zabriskie, Frechette şi doi colegi de cult au încercat să jefuiască o bancă. El a intrat la închisoare, unde a şi murit, la 27 de ani, sufocat de o halteră care i-a căzut pe gât.

Pierre Clémenti (Belle de Jour, 1967)
Deși un actor foarte talentat și pe care au mizat regizori care au făcut istorie (Visconti, Bertolucci, Pasolini), Clémenti n-a lăsat urme adânci în cinema. Luis Buñuel i-a dat rol de diavol în The Milky Way, dar mai ales a făcut-o pe Catherine Deneuve (și nu numai) să se îndrăgostească de el, în Belle de Jour, în care a jucat un rol de rău irezistibil. Unde mai pui că şi cânta.

Arno Frisch (Funny Games, 1997)
Austriacul Frisch a debutat într-un film de Haneke (Benny's Video) şi a ajuns pe lista noastră tot datorită lui Haneke, care i-a dat rolul criminalului Paul, în varianta originală a filmului Funny Games. În versiunea în engleză lansată în 2007, Paul e jucat de Michael Pitt (vezi The Dreamers). Nici nu încape vorbă de comparaţie.

Eduardo Noriega (Tésis, 1996)
Horrorul Tésis e primul lung-metraj al lui Alejandro Amenábar, în care Noriega îl joacă pe fustangiul şi criminalul universitar Bosco. Din păcate, Amenábar a fost pentru actorul spaniol cam ca Haneke pentru Frisch, iar Noriega n-a mai avut filme memorabile după cel din 1997, în Abre los ojos. Dar toate astea nu prea contează, cam orice film în care joacă el merită doar pentru asta.

Melvil Poupaud (Conte d'ete, 1996)
OK, aici am trişat un pic. Melvil e magnific în povestea de vară a lui Eric Rohmer, un matematician cu părul creţ şi capul în multe luntre, care cântă la chitară şi poartă lungi discuţii despre relaţii cu o femeie pe care abia a cunoscut-o. Dar n-ar fi nevoie să fie tânăr din nou, pentru că e magnific şi acum, la aproape 40 de ani. Dacă nu ne crezi, caută La lisière, un film din 2010 în care Poupaud joacă un medic de provincie care intră într-o relaţie periculoasă cu o pacientă de 14 ani.
Pin It email