Salut, sunt Lea, am 14 ani şi joc o scenă în care vorbesc cu Dumnezeu

Paul Petrache | 06 Noi 2014

Lea Van Acken a venit la București pentru avanpremiera filmului Patimilei Mariei, care a deschis Zilele Filmului German și intră de vineri în cinema.

Kreuzweg (Patimile Mariei) spune povestea Mariei, fiica unor fundamentaliști catolici, o adolescentă pierdută undeva între îndoială și datoria față de biserică și mama psihotică. După premiera de la Berlinale, unde a fost premiat pentru scenariu, s-a vorbit ba despre satira tragi-comică pe care o face regizorul, ba despre formalismul structurii în 14 tablouri care fac trimitere la drumul lui Iisus spre cruce. Dar ce îți rămâne cel mai pregnant după vizionare e interpretarea dezarmantă a debutantei Lea van Acken, care apare în aproape fiecare minut din film. Interviu.
 
Cum a dat de tine regizorul?
A fost prima dată când am făcut un e-casting. I-am pus pe niște prieteni să mă filmeze prezentându-mă, zicând ceva de genul „Salut, sunt Lea și am 14 ani” și jucând o scenă în care vorbesc cu Dumnezeu. Lui Dietrich (regizorul) i-a plăcut video-ul și m-a chemat să dau o probă (cu cea care o interpretează pe mama din film), așa că am început să mă interesez cine e, ce fel de filme face și am ajuns să le văd pe toate și să-mi placă. După o săptămână m-a sunat să-mi spună „Ai primit rolul”. Cred că scena pe care am filmat-o la ultimul casting a ajuns și pe DVD-ul filmului.
 
Cum ai relaționat cu povestea/personajul?
Și eu sunt catolică, dar nu am cunoscut niciodată oameni atât de extremiști, așa că practic nu știam nimic despre ei. Am căutat pe net poze despre cum ar trebui să arăt, dar majoritatea informațiilor de care am avut nevoie pentru rol le-am găsit în scenariu. Cine e Maria, cum se simte, de ce reacționează așa cum o face. Oricum, totul a început să capete sens după ce ne-am apucat să filmăm.
 
Ce crezi că ai în comun cu Maria
La fel ca Maria, am și eu ciudățeniile mele, dar altfel nu avem prea multe în comun. Mi-a plăcut că a trebuit să joc un personaj care n-are nicio legătură cu felul în care sunt eu, să-l iau de la 0.
 
Cum crezi că te-ai comporta cu ea dacă ar fi colega ta de clasă
La școală, dacă apare un băiat sau o fată care e așa diferit de restul, întotdeauna va fi tratat cu „Cine-i ăsta? Hai să ne batem joc de el.” Iar Maria e foarte nice, dar mult prea închisă. Mi-ar fi plăcut să o ajut și probabil că în secvența aia din sala de sport i-aș fi luat apărarea și i-aș fi zis că e ok dacă nu vrea să alerge pe muzica celorlalți. Nu știu dacă ar fi contat prea mult, dar tot ar fi fost ceva.
 
Filmul are 14 cadre-secvență lungi. Cât de dificilă a fost filmarea?
Nu mai jucasem niciodată într-un film, așa că pentru mine să filmez o dublă de 10 minute mi s-a părut de la sine înțeles. Mi se întâmpla să mai uit câte o replică și trebuia să reluăm din nou și din nou, dar asta m-a ajutat foarte mult să înțeleg mai bine personajul.
 
În ce ai mai jucat până acum / Ce planuri ai?
Până la Kreuzweg n-am mai jucat în nimic în afară de o piesă de teatru după Winnetou în care am avut un rol foarte mic. Până una alta, mai am trei ani până termin școala și aș vrea să joc în cât mai multe chestii și să fac multe feluri de filme. Horror, love story, de toate.
 
Filmul Patimile Mariei, distribuit de Parada Film, are parte de o proiecție specială astăzi, de la ora 22:00, în Club Control și va intra de mâine în cinema.
Pin It email