Am frământat nisipul la Marea cu Sarea

 

Marea cu Sarea a ajuns în vara lui 2015 la cea de-a cincea ediție. A pornit ca o petrecere organizată de niște constănțeni, între prieteni. Cu timpul, însă, i-a crescut popularitatea și acum atrage pe malul mării și oameni din alte orașe, fără să devină un festival aglomerat. Anul ăsta, petrecerea s-a mutat în Golful Francezului. Organizatorii au improvizat pe plajă un bar și o bucătărie, unde atracția principală e înghețata de fructe, făcută pe loc. Între bar și bucătărie, sub un acoperiș din pânză albă, e cocoțat pupitrul dj-ului, unde frământăm nisipul sub picioare timp de două zile și două nopți.

 

Pe plajă, corturile se răsfiră printre oamenii așezați în jurul unor focuri de uscături. Se bea, se râde, se joacă mima, se ia pauză din când în când și se face o baie în mare. Apa e caldă, primitoare și, dacă știi unde să cauți, căptușită cu dune de nisip prietenos cu tălpile obosite. În timpul zilei, muzica o pune nicecream.fm, cât noi ne prăjim pe nisip sau prin corturi. La apus, ne dezmorțim și, cu câte o bere rece în mână, dansăm în timp ce la pupiru se perindă Teluric, Twodoor și Sublee. Punctul culminant îl am pe Sus Project, lumea e-n extaz, trimite dj-ilor love, iar stroboscoapele intră direct în creiere. Aceeași poveste sâmbătă noaptea, pe Lisiere Collectif, Soundopamine, Giuser, Alin G, Aparte, Ellie N și High Jet, până trecem bine de răsărit.

 

Mă urc în mașină cu nisip în păr și cu ciudă în suflet că e deja duminică și trebuie să mă întorc în București. Marea cu Sarea se folosește de ce au plajele mai bun de oferit și face să iasă o petrecere pe care ai vrea s-o iei cu tine, să-ți țină de urât în nopțile sufocante din oraș, acum că știi că dansatul pe asfalt topit nu se compară cu dansatul cu picioarele în mare. 

Fotografii de DHOPE & Adi Beldiman